Importanta, la nivel societal, a democratiei meritocratice.

A. Definirea conceptului politic: Democratie

Conceptul politic: democratie este specific Statelor democratice si suverane, cum este prevazut a fi, la nivel constitutional, si Statul Romania ( in Constitutia statala, la Articolul 1, aliniatele: 1; 3), in care: Puterea Suprema, in Stat (Put-Sup-St), si se exercita prin: referendum, de catre: Electoratul statal (Elect-Stat), sau prin intermediul organelor reprezentative ale Statului, desemnate la nivel constitutional, in acest scop, ca: vointa comuna si suverana a majoritatii Populatiei statale, formulare in care: Populatia statala, in totalitatea sa, este numita: Poporul Roman, iar vointa comuna, suverana la nivel statal, este numita: Suveranitate nationala. In functie de caz, gruparea majoritara de electori, din cadrul Elect-Stat, care exprima, electoral, aceeasi optiune, este considerata ca reprezentand, de drept, prevazut la nivel constitutional: vointa comuna, suverana, care defineste: Suveranitatea nationala.

Intr-un Stat democratic (cum este Statul Romania), anumite hotariri de importanta fundamentala, respectiv de importanta principala, care, de regula, sunt prevazute, legal, a se adopta de catre anumite institutii principale, ale Statului, abilitate legal in acest scop, se pot insa adopta (in functie da caz) tot de catre Elect-Stat, prin referendum, adica prin exercitarea Suveranitatii nationale, (exemple: stabilirea anumitor optiuni, in cadrul activitatii de: legislare extraordinara, ca: adoptarea Constitutiei, stabilirea anumitor conditii, in cazul realizarii documentatiei oficiale, necesare solicitarii acordarii unor imprumuturi internationale; introducerea anumitor clauze, in cazul realizarii documentatiei oficiale, in vederea incheierii unor contracte internationale s.a).

B. Clasificari ale Democratiei.

Democratia, ca modalitate de guvernare statala, poate fi clasificata, in principal, in functie de 2 criterii de clasificare, referitoare la: prioritatea acordata, in practica de procedura, la nivel societal si anume:

b.1. - Din punct de vedere al prioritatii acordate factorilor decidenti.

b.1.a. - Democratie participativa - in cadrul careia prioritatea luarii unei hotariri, sau a alegerii unei optiuni, este acordata: vointei comune, exprimata prin vot (in cadrul unui referendum, caz in care votul, ca tip de vot, este numit: vot referendar) al Populatiei aferente nivelului la care se realizeaza referendumul, adica al nivelului de reprezentare, oficiala, teritoriala, din cadrul Statului respectiv (exemplu: statal; districtual; localitational), la care se supune dezbaterii problema ce necesita luarea unei hotariri sau alegerea unei optiuni. Democratia participativa se utilizeaza in detrimentul prioritatii acordate institutiilor (numite si: organe reprezentative, deliberative, ale Statului), abilitate, oficial, sa exercite, dar numai in mod corespunzator conditionat, anumite parti componente ale Put-Sup-Stat. Conducatorul, respectiv componenta institutiilor de tip: “ organe reprezentative, deliberative, ale Statului”se stabileste (in functie de caz) fie in mod electoral direct (pe baza votului exprimat in mod direct, de catre Electoratul aferent nivelului de reprezentare oficiala, teritoriala, in cadrul caruia se desfasoara actiunea avuta in vedere pentru a fi rezolvata), fie in mod electoral indirect, pe baza votului exprimat de catre reprezentanti, desemnati electoral, ai Electoratului, pentru a fi membri componenti ai institutiei abilitate in scopul dezbaterii actiunii avuta in vedere, adica prin votul membrilor componenti ai respectivului organ reprezentativ, deliberativ, de tip institutional.

b.1.b. - Democratie reprezentativa – in cadrul careia prioritatea luarii unei hotariri, sau a alegerii unei optiuni, este acordata vointei comune, exprimata prin vot, de catre membrii componenti ai organului reprezentativ, deliberativ, respectiv (vot numit, ca tip de vot: vot deliberativ), desfasurat in cadrul unei intruniri, oficiale a membrilor respectivului organ (numita: sedinta plenara), in al carei program (numit: ordine de zi), a fost introdusa si dezbaterea (numita: deliberare) problemei ce necesita luarea unei hotariri, sau alegerea unei optiuni.

In acest context, adaug semnalarea si reclamarea, publica,referitoare la situatia ca: in cadrul Constitutiei post-revolutionare a Romaniei (la Articolul 2, aliniatul 1), s-a comis, in mod deliberat, un foarte grav abuz constitutional, referitor la detinerea si exercitarea Suveranitatii nationale, prin formularea: “Suveranitatea nationala apartine Poporului Roman, care o exercita prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte, precum si prin referendum”, abuz care consider ca trebuie inlaturat cat mai urgent, deoarece: prin utilizarea cuvantului: “precum”, si: a inversarii ordinii de mentionare, in cadrul textului constitutional: nu se acorda prioritate, in exercitarea Suveranitatii nationale: Poporului Roman, ci: “organelor sale reprezentative”, fapt ce inseamna, ca efect constitutional: preluarea abuziva a prioritatii de exercitare a Suveranitatii nationale, de la Poporul Roman, de catre: “organele sale reprezentative”, care pot, in acest mod, sa hotarasca, in locul Poporului Roman, fara sa-i acorde posibilitatea de a exercita dreptul constitutional de: apartenenta, exclusiva, a Suveranitatii nationale, cu privire la anumite actiuni de mare importanta, sau doar de importanta, pentru Poporul Roman.

Tot in contextul expus anterior, mai semnalez si reclam, public, ca prin practicarea, abuziva si chiar samavolnica, a legislarii nelegitime si subversive, precum si prin aplicarea, complicitara, a legislatiei redactata si adoptata in mod nelegitim, anumite institutii abilitate (intre care sunt incluse si institutiile abilitate, oficial, la nivel constitutional, in calitate de: organe reprezentative, ale Poporului Roman, sa exercite, la nivel principal, cele 3 tipuri de Puteri principale, in Stat: legislativa, executiva, judecatoreasca), au uzurpat, de fapt, dreptul de apartenenta, exclusiva, a Poporului Roman asupra Suveranitatii nationale, aducandu-i in acest mod, deosebit de grave prejudicii: spirituale, materiale, financiare, sanitare, educationale, justitiare, recreative, precum si de alte tipuri.

Abuzul samavolnic, comis la nivel constitutional, semnalat anterior, a constat in: inlocuirea deliberata, prin legislare nelegitima si subversiva, la nivel constitutional, a democratiei participative, (specifica modului de exercitare a Suveranitatii nationale, precum si modului de exercitare a hotaririlor si optiunilor adoptate prin referendum, la nivel statal, respectiv districtual (judetean), respectiv localitational, precum si in alte situatii, prevazute legal), cu democratia reprezentativa, inlocuire realizata in mod deliberat, prin samavolnicie, comisa de catre conducatori, de regula, alesi electoral (in mod direct sau indirect), dar si conucatori care nu au fost alesi electoral (exemplu: Guvernatorul Bancii Nationale) in calitate de reprezentanti, oficiali, ai Poporului Roman, sau doar in calitate de desemnati, oficial, de reprezentanti oficiali ai Poporului Roman, precum si prin complicitate la legislarea nelegitim-subversiva, respectiv la aplicarea legislatiei nelegitime si subversive.

b.2. - din punct de vedere: calitativ-electiv,

b.2.a. - prin prioritatea acordata in mod egalitarist-nemeritocratic (de tip: 1 elector = 1 vot), tuturor electorilor componenti ai Elec-Stat, respectiv: ai Elect-Judetean, respectiv: ai ElectLocalit), in detrimentul prioritatii de tip: neegalitarist-meritocratic, caz in care tipul de democratie respectiva (caracteristic nemeritocratica), a fost numit: democratie egalitarista, sau: democratie ordinara;

b.2.b. - prin prioritatea de tip: neegalitarist-meritocratica, caracteristic-valorica si aferenta: "valorii electorale", acordata, pe de o parte: electorilor, respectiv, pe de alta parte: candidatilor electorali, insa doar: ca valoare pe care o pot dovedi prin: fapte concrete, deja realizate, la nivel: social (adica la nivel: localitational, respectiv: la nivel: districtual/ judetean), si, mai ales la nivel: statal (societal), precum si prin: potentialul lor valoric, rezultat din analiza si aprecierea faptelor concrete, deja realizate (anexate la: dosarul de elector, respectiv la: dosarul de candidat electoral, depus, in prealabil, la o institutie abilitata, oficial, in scopul aprecierii, de catre o Comisie de Selectie electorala, abilitata, oficial, in acest scop.

C. Democratia meritocratica:

Tipul de democratie expus anterior, caracteristic: neegalitarist-meritocratic, (adica: neputand fi egalitarist decat pentru: electori, respectiv pentru: candidati electorali, apreciati ca avind o valoare electorala egala), a fost numit: democratie meritocratica, si este considerat ca fiind o: democratie extraordinara (comparativ cu: democratia ordinara, egalitarist-nemeritocratica) . In cadrul democratiei meritocratice este definit si utilizat conceptul: dreptul de vot multiplu, caracteristic: neegalitarist (de tip: 1 elector = n voturi, cu: n=1 pina la m, relatie in care: m - reprezinta numarul maxim de voturi echivalente (de tip: ordinar-nemeritocratic), stabilit, legal, pentru a putea fi acordat, daca este cazul, in mod meritocratic, unui elector, pe baza aprecierii "valorii electorale" a respectivlui elector, dovedita, in prealabil, prin depunere, la o institutie abilitata oficial, a unui dosar de solicitare a dreptului de a exercita, la nivel electoral, votul multiplu.

Apreciez ca: votul multiplu, meritocratic, ar putea fi acordat, in mod oficial , de catre o institutie de Stat, cu profil adecvat, specific electoral, abilitata, legal in acest scop (cum ar fi, de exemplu, in Statul Romania: Autoritatea pentru Evidenta Permanenta a Electoratului). Rezultatele valorice ale aprecierii electorilor, respectiv ale aprecierii candidatilor electorali, vor fi comunicate, public, cu destul de mult timp inaintea desfasurarii alegerilor, de catre: Comisiile Electorale de Apreciere, constituite la nivel statal, respectiv la nivel: districtual-judetean, respectiv la nivel: localitational, dar: numai pentru acei electori, respectiv: pentru acei candidati-electorali, care vor solicita, oficial, o asemenea apreciere, cu o anumita durata temporala (legalizata) inainte de inceperea campaniei electorale.

Lista cu electorii carora li s-a acordat votului multiplu, precum si lista cu candidatii electorali apreciati, oficial, in ordine valorica, descreascatoare, vor fi date publicitatii, tot inainte de inceputul campaniei electorale, pentru ca Electoratul aferent sa le poata cunoaste, verifica, si eventual, contesta, in mod oficial.

D. Implementarea in Romania a democratiei meritocratice:

In contextul in care introducerea oficiala, in practica electorala din Statul Romania, a procedurii de selectie-electorala bazata pe democratie-meritocratica, va starni, probabil, nu doar nedumerire, ci si reactii potrivnice, din partea politrucilor, adepti ai democratieiordinare, egalitariste (deoarece acestia sunt, de regula, lipsiti nu doar de moralitate politica, ci si de merite societale si au acaparat Put-Sup-Stat prin viclenie si subversiune, dorind s-o mentina cat mai mult timp, posibil), apreciez ca, pentru inceput, introducerea in legislatia electorala a democratiei-meritocratice nu ar fi oportun sa fie impusa, direct, prin legislatie, sau prin mijloace de forta civica, decat, eventual, in situatii extreme, motivate de izbucnirea unor manifestari publice de mari proportii, revolte, sau a unei revolutii, capabile sa impuna schimbari radicale in legislatia electorala, care sa “asaneze”, in mod determinant, actuala clasa peudo-politica, politrucista, ci ar fi mai indicat sa fie introdusa in mod facultativ.

Astfel, apreciez ca, deocamdata, introducerea democratiei-meritocratice nu trebuie sa oblige ca un elector sa voteze doar un candidat-electoral care figureaza pe lista de candidati alcatuita pe baza valorii potential- electorale, de catre Comisia Electorala de Apreciere, cia lista respectiva este bine sa aiba, la inceput, o anumita perioada temporala, doar o valoare consultativa si orientativa pentru electorii interesati sa cunoasca si modul de apreciere a unei Comisii Electorale, abilitata, oficial, in acest scop. Mai apreciez, de asemenea, ca si avantajele introducerii in legislatia electorala a conceptului: elector-meritocratic, expus anterior, ar fi oportun sa fie, deocamdata, doar supuse dezbaterii publice, prin mediatizare, ca o psibila etapa urmatoare, iar in cazul in care majoritatea Electoratului se va convinge si va solicita si implementarea legislativa a celei de-a 2-a etape, sa se procedeze la implementarea, in mod oficial, a democratiei meritocratice in legislatia electorala (inclusiv si: aprecierea, oficiala, pre-electorala a candidatilor electorali , precum si publicarea listei apreciatilor, in ordine descrescatorvalorica).

Daca aplicarea, la nivel electoral, a democratiei meritocratice,va produce efectul dorit, adica: va contribuit, in mod eficient, la asanarea clasei politice la nivelul calitatii candidatilor electorali, se poate pune, intr-un mod similar, si problema continuarii asanarii Clase politice inclusiv la nivelul partidelor politice. Apreciez, de asemenea, ca decizia finala cu privire la utilitatea introducerii, in mod oficial, a democratiei meritocratice, in cadrul activitatii electorale, trebuie sa fie hotarita, de catre Poporul Roman, prin: referendum, adica prin exercitarea: Suveranitatii nationale (pentru a nu putea fi schimbata, ulterior, prin: legislatie ordinara).

Aplicarea oficiala, in Statul Romania, a conceptului: democratie meritocratica, la nivel societal (in mod: functional, sau doar in mod: consultativ-orientativ), in cadrul legislatiei electorale, apreciez ca ar avea avantajul de a permite Electoratului statal sa poata cunoaste mai bine: potentialul moral si profesional al unui elector, respectiv: al unui candidat electoral, respectiv: al unui partid politic, deja dovedite prin realizari (sau dimpotriva, prin nerealizari si chiar prin comitere de abuzuri, respectiv de samavolnicii, deja infaptuite), in scopul de a contribui la diminuarea votarii in nedeplina cunostinta de informatii electorale, de catre Electorat, datorita manipularii propagandistice si fraudelor electorale la care a fost supus, prin afise specific electorale, prin massmedia, respectiv prin fraudare de tip: “cumparare” de voturi, sau prin: schimbarea, frauduloasa, a optiunilor electorale, adica prin anulare deliberata si subversiva de voturi, in cadrul actiunii de numarare a voturilor, respectiv prin: adaugare de voturi electorale, la tranportul sacilor cu voturi, prin modificarea subversiva a programelor de prelucrare, pe ordinator, a rezultatelor electorale, precum si in alte moduri. Totodata s-ar reduce, mult, influenta fondurilor electorale cheltuite de catre candidatii electorali potenti-financiar, al caror “potential electoral” nu consta, in mod determinant, in: moralitate si profesionalism, ci in marimea fondurilor electorale de tip: logistic si financiar, de care are dispun.

Mai apreciez, pe de alta parte, ca: aplicarea democratiei-meritocratice, in activitatea electorala, constituie si strategia politica cea mai eficienta, care, daca ar fi implementata, in mod oficial, la nivel statal, ar asana, la nivel moral si profesional, in modul cel mai eficient (din punct de vedere: material si temporal), actuala Categorie de politicieni, dominata, in mod: super-determinant, de politruci-mafioti, masoni, agenti-declasati si subversivi, inalt-tradatori, precum si de: alte tipuri, care a acaparat, in mod samavolnic: Put-Sup-Stat si doreste s-o exercite, cat mai mult timp posibil, chiar si cu orice pret, in detrimentul consolidarii statale a Statului Romania, precum si in detrimentul marii majoritati a Populatiei statale, care a fost adusa si este mentinuta intr-o stare de pauperizare dezastruoasa, precum si de needucare-morala, care accentuaeaza, continuu destructurarea populationala, mai ales la nivelul Etniei Romane, Etnie care are meritul dar si datoria de a se mentine ca: Etnie principala-fondatoare-statal si, totodata, singura in masura sa asigure, in mod determinant: continuitatea statala si independenta Romaniei.

E. Alte tipuri de democratii, apreciate ca meritocratice:

Desi in anumite State, in domeniul Politologiei, sunt uzitate si studiate, inclusiv oficial, si alte tipuri de democratii, caracteristic neegalitariste (unele dintre acestea fiind chiar implementate, la nivel constitutional, aferent respectivelor State si utilizate in practica electorala), numite generic: democratii cenzitare (exemple: democratiile lustrative; democratiile plutocratice; democratiile nobiliare; democratiile religioase; s.a), precizez ca expunerea si analiza respectivelor tipuri de democratii nu intra in obiectivul de prezentare si analiza, la nivel politologic si constitutional, al acestei lucrari, obiectiv, care este limitat numai la tipurile de democratii avute in vedere pentru: Statul Romania, precum si pentru: Statul Republica Moldova, ca: State definite, la nivel constitutional, a fi: State de Drept, dar care, in realitate, adica: de fapt, sunt decat: State de : pseudo de drept", datorita subversiunii si agresiunii statale la care au fost si inca sunt supuse, in absenta unor: conducatori patrioti, sau macar a unor: cetateni-autentici, autohtoni, care, desi exista, au fost si probabil vor mai fi marginalizati sau inlocuiti, in mod subversiv, in timp, cu prezenta unor : "politruci" autohtoni, ce s-au specializat in practicarea: pseudo-dreptului, la nivel: politic-partidist-mafiot, respectiv: subversiv-masonic; subversiv-religios; subversiv etniciredentist; subversiv deviationist-sexual, subversiv-agentural “acoperit”, si s-au transformat (in functiede caz) in obedienti pina la slugarnicie si chiar pupincurism fata de corporatismulinternational-mafiot, specific colonial, precum si fata de imperialismul inrobitor si distructiv-statal, si care, in marea lor majoritate, au devenit promotori, in Romania, ai asa zisei (peiorativ):"Noua ordine mondiala".

Lorin Fortuna

fost: Organizator si Fondator , principal, la Timisoara, al Revolutiei Romane din decembrie 1989; actual: Conducator al Grupului Constitutional "Timisoara"